Saturday, August 21, 2010

POLOVRAGI - True Zamolxis's cave?

On shore Oltet, in a lovely dream, in nature we are concerned a black eye caves that once existed Zamolxis himself, the man-god so loved the Dacians. Called inter alia, his cave Zamolxis, Pachomius's Cave or Cave Polovragi karst formation of mountains Oltenia hide unsuspected mysteries. Professor Nicolae Simionescu reveals some Polovragi name, suggesting that the existing draw a plain "Poleo" where medicine men gathered Insiders and Dacians. Ermitii Dacians were able to cure all diseases times with magical plant calledPolovragi, the plant disappeared today. Polovragi is also the cave described in the poem by Mihai Eminescu "Memento Mori".
According to legend, was the owner of Zamolxis amazing powers, being able to change appearance at will from young to old. The cave Polovragi supreme god of the Dacians go underwater to get over the mountains to the city Sarmizegetusa. When they searched the cave speleologists premiere some 100 years ago were amazed to find human footprints shoes, 2,000 years old, undoubtedly marks the Dacians.







Rumors about the hidden treasures of Dacian Polovragi drew lots of malevolent and greedy adventurers. They all had the tragic deaths in their reckless attempts to disturb peace site. They say the curse of Zamolxis still watch the place. Dozens of cases testify, told the people about whom shepherds disappeared sheep, cows, cattlemen who were out of sight, Nuntasi who disappear from the table food and drink - letting them move from fear and suffering of madness .
Paranormal enthusiasts call the "Bermuda Triangle of Oltenia". a story worthy of note is that usually known targeting of Tudor Valdimirescu to return to prayer around the monastery walls Polovragi. A signature of remaining in the monastery to add unofficial version which one to arrive would have been killed by Eterist, while Mr. Tudor, one initiated at the time, has left to live in the monastery disguised as a monk until his death.


EVERYTHING ABOUT ROMANIA !

1 comment:

  1. Din: "Zamolxiada dupa Branduza" (www.babelink.us)
    Quattordecalogu lui Zamolxe

    1. Du’ţi viaţa astfel încât dacā într’o bunā di îţi vei vedea chipu oglindit într’o fontanā, sā nu’ţi vinā sā te arunci cu capu înainte în ia. Cāci nu existā un judecātor mai neiertātor decât propria ta conştiinţā.
    2. Fā bine. Dacā nu poţi face bine, nu fā nimic.
    3. Sā ştii cā toţi proorocii sunt unu, şi toţi uamenii lumii sunt unu. Apleacā’ţi aşadar urechia cātre tuate credinţele lumii. Învaţā tot ceea ce ieste bun de la alţi prooroci, şi adaugā învāţātura lor la datina pemântului tāu. Dar, ca un fir de iarbā care a fost îndoit de vânt încuace şi încolo, dar când vântu s’a oprit se întuarnā şi stā cu creştetu spre cer, tot aşa, la sfârşit, întuarnā’te şi tu în linişte la datina sângelui tāu, acolo unde tu ieşti poporu ales.
    4. Cu cât te cocoţi mai sus pe scara māririi şi a puterii între ai tāi, cu atât mai cinstit şi mai drept sā fii. Cāci cine sus pe scarā s’a cocoţat şi va cādea, cu atât mai dureruasā îi va fi cāderea. Creşte luna, creşte, dar într’o bunā di şi scade.
    5. Aratā îndurare tuturora când eşti baros, altfel nimeni nu va habea îndurare de tine dacā ţi’e dat sā ajungi nicovalā. Dar mai presus de orice sā ai îndurare de betrâni - de ai tāi şi de ai altora.
    6. Pāstreazā’ţi sufletu curat şi în bunā stare, şi sufletu îţi va dārui în schimb un somn liniştit şi un corp sānātos.
    7. Aminteşte’ţi cu umilinţā în fiecare di cā de fapt nu eşti nimic altceva decât o biatā punte şubredā între morţii tāi cei sfinţi şi nepoţii tāi cei frumoşi şi mintoşi. Du’ţi viaţa astfel încât la muartea ta sā nu le laşi copiilor tāi altā datorie decât cea a recunoştinţei.
    8. Toporu pe care îl ţii la îndemânā - sau falxu sau sica, sau spada - sā nu fi tu niciodatā primu în a’l ridica, mai ales la mânie, cāci luarea unei vieţi ie cel mai urât lucru şi mai de neiertat în ochii dumnezeirii. Dar dacā tu sau ai tāi sunteţi în pericol, taie fārā îndurare.
    9. La pemântu altuia - sau la auru lui, sau la fumeia lui, sau la animalele lui - sā nu râvneşti nici când acela îţi pare a fi o jivinā cu tres ochi care îşi mānâncā copiii. Dar ca un roi de albine înfuriate sā’ţi aperi ce’i al tāu de orice invadator.
    10. Niciodatā, orice s’ar tâmpla, sā nu faci reu altui trac. Sā nu ridici niciodatā mâna împotriva altui trac, orice ar fi.
    11. Nici un cuvânt reu sā nu iasā din paza gurii tale despre alt trac, sau get, sau dac. Iar dacā nu ai nimic bun de spus despre fratele tāu trac, mai bine sā taci şi sā nu spui nimic.
    12. Blestemat sā fi dacā nu te îngrijeşti de învāţātura copiilor tāi. Cāci Dumnezeu nostru şi Trimisu Sāu Ceresc, Zamolxe, nu vor sā domneascā asupra unui popor de netoţi. Şi asprā pedeapsā îşi va câştiga cel ce face deosebire între fetele şi feciorii lui. Iarā dascālilor voştri sā nu cutezaţi a le trece dinainte, şi sā’i ţineţi la mare preţ, alāturi de pārinţii voştri şi de Dumnezeu.
    13. Fereşte’te de cei care folosesc credinţa în Dumnezeu sau cārţile sfinte pentru a bāga zâzanie şi a sādi urā între uameni. Dumnezeu ieste unu din tuate tempurile şi peste tuate etniile, şi aşa cum un copac sau o piatrā au un nume diferit în fiecare limbā a pemântului, tot aşa şi cu numele lui Dumnezeu. Dacā cineva, deci, îţi va spune sā minţi, sā jefuieşti sau sā occizi în numele credinţei tale, acoperā’ţi urechile şi fugi, cāci prin gura acelui om nu cuvânteazā Dumnezeu, ci mai marele diavolilor, Beelzebut.
    14. Fii superb cā ieşti trac şi spune’le aşa tuturor celor care te privesc de sus, Nu’i altā ţarā sub suare mai frumuasā ca Tracia, nici altā etnie mai dreaptā şi mai vrednicā decât tracii, nici alt zeu mai puternic decât Dumnezeu nostru şi profetu Sāu, Zamolxe.

    ReplyDelete